Smart Diaspora 2023. Diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat. Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain

Smart Diaspora 2023

Diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat

Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain

10-13 aprilie 2023

Conferința ”Smart diaspora 2023 - diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat. Diaspora și prietenii ei” își propune să creeze un spațiu al dialogului și al colaborării între cercetători români, indiferent de locul unde trăiesc și lucrează, continuând seria întâlnirilor comunității științifice românești din țară și străinătate începută în anul 2008. Smart Diaspora 2023 este organizată Între 10 și 13 aprilie 2023, la Timișoara, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României și egida Guvernului României, Ministerului Educației și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, de Alianța Timișoara Universitară (ATU), UEFISCDI în parteneriat cu Academia Română.

10-13 aprilie 2023

Workshopul abordează tehnologiile AR/VR/XR și blockchain din perspectiva modalităților în care ele pot contribui la modernizarea procesului educațional, adăugând componente digitale și crescând gradul de interactivitate. Din punct de vedere tehnic vor fi prezentate abilitățile implicate de aceste tehnologii, infrastructura și platformele necesare pentru implementare, precum și modalitatea de validare prin blockchain a competențelor dobândite.

În cadrul workshopului Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain, am avut plăcerea de a discuta cu Iosif Peterfi, un antreprenor român care este cu adevărat pasionat de tehnologie și dezvoltă proiecte unice în educație și cercetare.

Împreună cu Iosif am discutat despre utilizarea tehnologiei de tip blockchain și cum aceasta poate să reprezinte un plus în dezvoltarea proiectelor de cercetare și nu numai.

Prin prezentarea sa, Iosif a încurajat audiența să adopte o abordare pozitivă în utilizarea tehnologiei blockchain în mediul lor profesional. Scopul unei astfel de tehnologii este de a furniza informații referitoare la noile tendințe DeSci (Decentralised Science) și DeEd (Decentralised Education) și de a le aduce în centrul atenției a cadrului academic.

Ambiția și devotamentul nu cunosc granițe și nici cunoștințele nu pot fi ținute în frâu! Conferința ”Smart diaspora 2023 – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat. Diaspora și prietenii ei” ne-a oferit plăcerea de-al invita să vorbească în cadrul workshopului Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain pe Iulian Niță.

Iulian are un doctorat în IT și este architect blockchain la EBSI (European Blockchain Service Infrastructure), iar inovația este combustibilul care pune în mișcare motorul motivației sale.

În prezent, acesta ocupă poziția de Service Opration Manager pentru proiectul EBSI și CTO-un unei companii inovatoare de proiectare și dezvoltare aplicații web3.

Cu o experiență de mai bine de peste 20 de ani în domeniul sistemelor IT, Iulian crede cu tărie că tehnologia blockchain poate și va schimba lumea, astfel că în discuțiile purtate cu noi, acesta ne-a împărtășit din pasiunile și cunoștințele sale.

Cosmin Cioranu este doctor în Sisteme Redundante, șef al Departamentului Serviciul Informatica si Infrastructura Suport al UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării) și coordonatorul EBSI4RO.

Cosmin ne-a prezentat și a discutat cu noi despre Registrul Matricol Unic și cum este posibilă certificarea diplomelor via EBSI.

După cum am putut descoperi și în timpul prezentării, tehnologiile blockchain sunt o oportunitate de dezvoltare și de conectare la nivel academic, cu un spectru de beneficii ce poate fi exploatat în folosul cercetărilor științifice.

În era digitalizării, deschiderea către nou mai ales în contextul academic este o oportunitate foarte mare pentru educație ca să se dezvolte.

Domeniul eLearning, resursele educaționale deschise (OER), cursurile masive deschise online (MOOC) și tehnologiile de tip blockhain sunt doar o parte din subiectele de interes pentru Carmen Holotescu, decan al Facultății de Inginerie și director al Centrului pentru educații deschise și blockchain din cadrul Universității “Ioan Slavici” din Timișoara.

Proiectul “EBSI4RO: Connecting România through Blockchain” este un pas spre digitalizarea educației, astfel că în cadrul workshopului Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain am avut plăcerea de a discuta pe baza acestuia împreună cu Carmen, unde am putut discuta despre prioritățile europene legate de blockchain în educație.

Pentru a continua seria de informații despre tehnologiile de tip blockchain și de a aprofunda ceea ce am discutat împreună cu Carmen Holotescu despre digitalizare, Șl. Dr. Ing. Andrei Ternauciuc și doctorandul Victor Holotescu ni s-au alăturat astăzi pentru a ne prezenta o nouă dimensiune de utlizare a EBSI.

După cum știm, platformele educaționale digitale au devenit o necesistate pentru sistemul academic și nu numai. Alături de Victor și Andrei am putut afla cum putem integra noile tehnologii, micro-credențiale, cât și EBSI într-o platformă educațională.

Universul educației este în continua creștere și schimbare, astfel că odată cu descoperirea de noi teritorii ale tehnologiei, descoperim și noi ecosisteme pe care le studiem.

Împreună cu Șl. Dr. Ing. Aurelia Ciupe și cu Miruna Corunt am pătruns în EDUverse și am discutat despre Explorarea Ecosistemelor Imersive ca Inovație EdTech.

Experiența pe care Aurelia și Miruna au acumulat-o de-a lungul timpului alături de echipa e la eCampus UTC (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), iar progresul pe care proiectul eCampus l-a avut în ultimii ani ne-au demonstrat ceea ce deja se putea observa: spațiu educațional digital românesc este în continuă mișcare și dezvoltare, continuând să fie o energie vie pe care profesori și cercetători de seamă vor continua să-l studieze.

Continuam imersiunea în ecosistemele universitare și abordăm un subiect mai practic și anume, cum modelăm ecosistemul universitar în contextul tranziției digitale.

Despre ecosistemul universitar și tranziție am stat de vorbă cu Bogdan Orza, conferențiar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, director al Departamentului pentru Educație Continuă, Învățământ la Distanță și cu Frecvență Redusă și coordonator al Laboratorului de Sisteme și Aplicații Multimedia.

Experiența lui Bogdan și cunoștințele acumulate ca și director al Departamentului pentru Educație continuă ne-au ajutat să înțelegem noi concepte de adaptare și cum digitalizarea reprezintă, în contextul actual, o parte vitală în evoluția mediului universitar românesc.

Prin workshopul Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain am avut plăcerea de a sta de vorbă cu conf. dr. ing. Silviu Vert.

Conferențiar inginer în cadrul Departamentului de Comunicații al Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologii Informaționale, Universitatea Politehnică Timișoara, Silviu ne-a prezentat tehnologii de realitate augumentată, virtuală și haptice și cum acestea pot revoluționa procesul de învățare.

În anul 2023, cultura și inovația reprezintă principalele puncte de reper pentru noi.

În cadrul workshopului Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain ne-am întâlnit și cu Marius Tătaru, doctorand la Universitatea Politehnică Timișoara.

Marius este un tânăr pasionat de noile tehnologii din domeniul digital, cum ar fi modelarea 3D și aplicații de realitate virtuală. Prin inițiativa și devotamentul său, acesta a ajutat și sprijinit proiectul nostru de suflet – Spotlight Heritage Timișoara, dezvoltând aplicații pentru patrimoniu și pentru promovarea acestuia, participând la diferite concursuri și evenimente internaționale.

Reprezentând orașul Timișoara, dar și CeL, Marius este unul dintre tinerii care ne oferă zilnic motivația de a continua să privim înainte spre o dezvoltare constantă a mediului academic.

În era digitalizării unul dintre domeniile care au fost influențate în mare măsură și care s-au bucurat de o dezvoltare continuă a fost educația. Digitalizarea educație a însemnat pentru mulți vaste și noi teritorii de explorat.

Prin workshopul Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain am avut plăcerea de a discuta cu Sabin Șerban, un dezvoltator și designer de experiențe în domeniul realității augmentate și al realității mixte, alături de cei de la Augmented Space Agency.

Sabin ne-a făcut o călătorie imersivă în noile tehnologii de VR și AR folosite în aplicații artistice și educative, menite să îmbunătățească experiența utilizatorului și să faciliteze procesul de învățare.

Prima zi a workshopului Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain cu Răzvan Boldiș.

Răzvan este un antreprenor cu o experiență de peste 7 ani în domeniul dezvoltării de soluții pe bază realității augumentate. Ca și invitat, acesta ne-a vorbit despre IndexAR și realitatea augumentată ca serviciu de utilizare în domeniul educației și inovării procesului de învățare.

La fel ca și restul colegilor săi, Răzvan ne-a demonstrat că nu există limite atunci când vorbim despre dezvoltarea noilor tehnologii și cum acestea pot fi integrate în viața academică din România și nu numai. Munca de pionierat a fost realizată, iar acum ne rămâne doar să privim înainte și să continuăm ceea ce s-a început.

Cea de-a doua zi a workshopului Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain a început cu un subiect care a fost pe buzele tuturor în ultimele luni, fie elevi, studenți, profesori: Inteligența Artificială.

Am avut plăcerea de a deschide discuțiile de astăzi cu Alexandra Cristea, profesor și conducătorul grupului de cercetare în calcul inovativ la Departamentul de Informatică al Universității Durham.

Alexandra are un portofoliu de cercetare impresionant, care cuprinde domenii precum știința web, learning analytics, modelarea și personalizarea utilizatorilor, web-ul semantic, web-ul social, authoring și nu în cele din urmă arhitectura pentru sisteme adaptive.

Principalul punct de interes despre care am discutat a fost Inteligența Artificială în Educație și cum aceasta a pătruns încet, dar sigur în mediul academic și educațional.

În prezent nu este pentru nimeni un secret faptul că digitalizarea a pătruns în viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Mediul academic nu a fost o excepție, astfel că în fiecare zi ne confruntăm cu o digitalizare într-o formă sau alta.

Având în vedere aceasta tranziție și transformare cu care ne confruntăm în era digitalizării, este normal să avem și un punct de discuți și pe tema strategiilor și structurării acestor schimbări.

Dr. Ing. Diana Andone, profesor și Directorul Centrului de ID/IFR și e-Learning al Universității Politehnica Timișoara. Cu o experiență în domeniul digitalizării, care cuprinde inclusiv planificarea și implementarea tehnologiilor digitale și a tehnologiilor de învățare online, Diana ne-a ajutat să înțelegem punctul de plecare și cum putem structura o strategie de succes în transformarea digitală pentru universități.

Cum tranziția spre digitalizare este inevitabilă, discuțiile pe aceste subiecte sunt absolut necesare pentru a ne pregăti pentru ritmul rapid cu care tehnologia în jurul nostru avansează parcă fără oprire.

„Împreună suntem mai puternici” – este o expresie pe care am întâlnit-o cel puțin odată în viața noastră, fie ea personală sau profesională.

Acest lucru nu este străini nici mediului academic românesc, astfel că astăzi am abordat o discuție despre Universități Europene, care sunt alianțe ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga Europă care cooperează în domeniul educației, cercetării și inovării în beneficiul studenților, al cadrelor didactice și al societății.

Prof. Univ. Dr. Ing. Radu Vasiu este Președinte al Senatului Universității Politehnica Timișoara și Directorul Centrului de cercetări în Multimedia. Acesta ne-a prezentat astăzi cum transformarea digitală poate dezvolta acest concept de alianțe ale instituțiilor de învățământ superior.

În era viteze și a facilității, perioadele lungi de timp pentru a obține sau a ajunge la un anumit rezultat deja ridică semne de întrebare în rândul oamenilor, astfel că toți dorim să avem totul aici și acum.

Având în vedere aceste aspecte, în momentul actual cea mai optimă opțiune, mai ales în domeniul academic, ar fi utilizarea și recunoașterea microcredențialelor pentru învățământul superior. Acestea atestă rezultatele unor experiențe de învățare pe termen scurt, precum un curs sau o formare de scurtă durată.

Prezentă alături de noi la workshopul Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain, dr. Gabriela Grosseck, conferențiar universitar în cadrul Departamentului de Psihologie al Universității de Vest din Timișoara, România. Interesele sale în cercetare acoperă principalele aspecte ale educației deschise (OERs/OEPs și MOOCs), instrumentele Web 2.0 și aplicațiile sociale media în învățământul superior și, mai recent, arealul “digital literacy”.

Gabriela ne-a oferit o prezentare plină de explicații și exemple care atestă importanța și potențialul microcredențialelor în învățământul superior și în câmpul muncii. Cu studii de caz foarte bine documentate și cu rezultate favorabile, aceasta atestă faptul că viitorul învățământului superior poate fi ghidat spre o nouă cale plină de succes.

Subiectul realității virtuale de obicei ne duce cu gândul la ceva tehnic, poate chiar jocuri video, dar asta e o limitare pe care noi o dăm din lipsa unor cazuri concrete de aplicabilitate a aceste noi tehnologii.

Realitatea virtuală este mai mult de atât și poate fi utilizată în domenii la care nici nu ne-am fi gândit ulterior, și anume domeniul procesului de predare-învățare. Dar cum ar fi să ne gândim că studenți, viitori medici, studiază și învață prin laboratoare digitală cum să practice acest domeniu atât de important vieții noastre?

Trecutul și situațiile de criză anterioare a oferit un imbold oamenilor pentru a se adapta, astfel că necesitatea și curiozitatea a împins limitele și l-au făcut pe Valentin Popa, asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” să descopere noi domenii de practică pentru studenții săi.

Acesta a descoperit cum poate folosit realitatea virtuală pentru a-și ajuta studenții să continue să-și îmbunătățească procesul de învățare prin noi metode, chiar și în prezent, îmbunătățindu-și instinctele.

Continuăm imersiunea în utilizarea realității virtuale și cea a realității augmentate în contextul tranziției digitale în mediul universitar prin discuții despre utilizarea MOOC (Massive Online Open Course) și OER (Open Educational Resources) în educație.

Vlad Mihăescu, directorul Centrului de Inovare și Transfer tehnologic UPT. Vlad are un doctorat în modele educaționale și tehnologice MOOCs și are o experiență de peste 15 ani ca trainer în domenii cum ar fi tehnologiile multimedia, social media, e-learning, uzabilitate și multe altele.

Procesul de predare-învățare este un laitmotiv al acestei zile, astfel că, prin prezentarea sa, Vlad ne-a oferit un insight cu privire la cele mai optime strategii care ne pot ajuta să ne îmbunătățim aceste abilități și să devenim din ce în ce mai buni în a preda și împărtăși informația atât în relația profesor-student, cât și student-student.

În cadrul workshopului Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain, am avut plăcerea de a discuta cu Conf. Dr. Ing. Muguraș Mocofan, profesor în cadrul Universității Politehnica Timișoara.

Interesele sale de cercetare sunt în domeniul bazelor de date multimedia, procesarea imaginilor, texturi dinamice, orașe inteligente, aplicații mobile, e-learning, multimedia și tehnologii web.

Având în vedere digitalizarea educației și necesitatea de adaptare la schimbările constante din domeniul educației și zona academică, mai ales în procesul de predare-învățare, Muguraș ne-a prezentat o serie de strategii și soluții inteligente pentru a adapta cursurile remote și informația pentru fiecare situație întâlnită în ultimii ani.

Educația se caracterizează prin virtual și digital, dar te-ai întrebat vreodată cum reacționează creierul la materialele digitale și virtuale?

La a doua sesiune a workshopului Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain ne-a bucurat cu prezența și cu o prezentare de ultim interes Carmen Simon, neurolog cognitiv și Chief Science Officer la Corporate Visions, California, USA.

Carmen a dezvoltat o abordare revoluționară pentru a crea mesaje memorabile și active de conținut care sunt ușor de procesat, greu de uitat și imposibil de ignorat, folosind cele mai recente științe ale creierului.

Carmen Simon este doar unul dintre vorbitorii care ne vor încânt astăzi cu prezența lor, dar și cu proiectele de cercetare în domeniul noilor tehnologii și ale digitalizării în contextul educației.

Pentru că suntem în 2023, anul Timișoara Capitală Culturală, nu putem să nu avem prezentări despre patrimoniu, cultură și educație.

Ni s-a alăturat Mike Gogan, director fondator al Virtual Experience Company Ltd., UK.

Cu o experiență de peste 20 de ani, Mike a lucrat cu o gamă largă de parteneri tehnici, academici și profesioniști, construind relații și acționând ca un catalizator pentru a aduce concepte creative în realitate.

Tocmai această ambiție i-a oferit oportunitatea de a studia noi tehnologii pentru a realiza noi descoperiri în promovarea de patrimonii cultural, dar și de dezvoltare a educației, realizând o tranziție a studiului tradițional spre cel digital.

„Exactitatea” este un concept care nu ar trebui să aibă abilitatea de a fi predispus la schimbare, indiferent de situație. Dar cum ar fi dacă v-am spune faptul că inclusiv „exactitate”, cu precădere științele exacte pot suferi de mici schimbări produse de nevoia de a se adapta la tot ceea ce se schimbă în jurul nostru.

Digitalizarea, mai ales în educație, este – după cum am menționat zilele acestea – este inevitabilă. Noi tehnologii sunt descoperite, testate și introduse în viețile noastre, iar cum oamenii sunt ființe care învață constant în decursul vieții, este normal ca ceea ce descoperim să integrăm și în educație. A fi relevant este, până la urmă, o trăsătură a societății moderne.

Având aceste aspecte în vedere, astăzi am stat de vorbă și cu dr. conf. univ. Tatiana Veveriță, la Universitatea Pedagogică de Stat din Chișinău.

Tatiana a susținut o prezentare despre folosirea tehnologiei VR și AR în domeniul științelor exacte. Mai exact, modalități de integrare a utilizării și aplicării lor în educație. Un exemplu ar fi Marker-Base AR și abilitatea de recunoaștere a formelor, care reprezintă o nouă dimensiune de învățare care pot fi aplicate într-o sală de curs și nu numai. Domeniile vizate pentru aceste studii au fost cele regăsite în metoda de învățare STEAM (Science, Technology, Engineering, Art and Mathematics).

Încheiem sesiune de prezentări cu Cristian-Gyozo Haba, profesor al Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată a Universității Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iași, care a fost unul dintre invitații workshopului Digitalizarea educației prin tehnologii AR/VR/XR și Blockchain.

Cristian ne-a oferit o prezentare despre utilizarea tehnologiei de realitate augumentată în domeniul fizicii și cum ne putem folosi de ea pentru a ușura procesul de învățare atât al elevilor, cât și a studenților.

Proiectul despre care ni s-a vorbit a fost ARphymedes, denumit după faimosul fizician Arhimede, a apărut din dorința de a oferi tinerilor noi căi de acces la o știință care, literalmente, ne înconjoară și este prezentă peste tot în viața noastră – Fizica.

După cum ne-a povestit și Cristian, ARphymedes, printr-o aplicație de mobil dedicată, oferă instrumentul ce va pune studentul pe un drum de explorare a fizicii prin timp și evenimente semnificative, cu ocazia de a testa și experimenta în mod interactiv ceea ce este prezentat.

Cărți dedicate aceste interacțiuni unice au fost tipărite și pregătite pentru a oferi studenților șansa de a-și urma curiozitățile și visele și de a porni pe propria cale a cercetării unui domeniu fără de care nu am putea trăi.